Capitolul 44
POV-ul lui ADAM
Prinsă de intensitatea privirii tăcute a lui Alexis, incertitudinea mă cuprinde în timp ce mă lupt cu dorința de a mă repeta, pentru a mă asigura că ea înțelege sinceritatea cuvintelor mele. Greutatea examinării ei se simte ca o judecată, tăcerea ei răsunând mai tare decât ar putea orice cuvânt.
În acel moment, sunt sfâșiat între dorința de a clarifica și liniști și teama de a părea nesincer sau disperat. Fiecare bătaie de tăcere se întinde, amplificând tensiunea dintre noi până devine aproape insuportabilă.