Capitolul 178 Cartea 2 Constatări

-Damon~

-O SĂPTĂMÂNĂ Târziu

Damon stătea întins pe pat cu capul îndreptat spre tavan. Expresia lui era stoică și ochii îi erau goali. Era opt dimineața, dar camera era întunecată. Damon nu s-a obosit să se ridice să deschidă draperiile. Totul era întuneric și gol, la fel ca inima lui. Singurul sunet care umplea camera era sunetul respirației lui scăzute. Și slab, foarte slab, aproape că auzea zgomotul inimii lui bătând. Aproape că l-a uimit cum chestia aia mai funcționa după tot prin care a trecut.