Capitolul 557

Capitolul 0557

Brax

Mă uit toată ziua. Așa cum era de așteptat, nimeni altcineva nu intră și nu iese niciun suflet. Muzica continuă să cânte pe măsură ce soarele apune. Până pe la zece noaptea se mai aude zgomot, apoi liniștea mătură zona, de parcă toți ar fi căzut dintr-o dată morți la un clic de degete. Tot ce se auzea era apa năvalnică a râului prăbușindu-se peste stâncă.