Capitolul 68
Mă uit la el și îmi alung durerea. Părea că avea nevoie de cineva, așa că mă duc la el și îmi pun mâna pe umărul lui. Încercând să-i ofere confort. În schimb, el reacționează violent. Mă împinge atât de puternic încât cad.
„ Nu te atinge naibii, cățea!” răcnește el, mânia și amărăciunea radiind din el în valuri.
Mă ridic, cu lacrimi umplându-mi ochii. „Rowan, nu am plănuit niciodată să se întâmple asta.” Îmi dau seama că a pierdut deja în fața mea.