Capitolul 209
Era cu adevărat deformată, deși vedeam de unde venea, chiar puteam, dar oamenii sufereau zilnic și ea era aici mâncând și purtând tot ce dorea, fără nicio cicatrice la vedere. Eram gelos pe ea într-o anumită privință, chiar dacă rolurile ar fi inversate, cred că aș vrea, în mod natural, să ajut oricum aș putea. Am plecat clătinând din cap de furie.
Tocmai când am început să repet în tăcere discursul pe care aveam să-l țin alfa, un grup de licani a ieșit în fugă din zona pădurii, cei mai mulți dintre bărbați erau fără cămașă, iar femeile purtau sutiene pete simple.
Lycanii nu se puteau muta în limitele bazei rebelilor, pur și simplu pentru că lupul lupului este cel care o ascundea, așa că pentru a se muta și a-și lăsa forma de lup să iasă, au trebuit să părăsească granițele. Nu a fost chiar așa de mare o problemă pentru ei.