Capitolul 215

Nu e nimic delicat în felul în care buzele lui le reclamă pe ale mele. Săruturile lui îl întruchipează până în adâncul sufletului.

Toate mă consumă, un infern dezlănțuit care devorează și distruge tot ce atinge. Felul în care mâna lui se ridică să-mi prindă gâtul, revendicând totul, chiar și aerul pe care îl respir, ca fiind al lui. Corpul meu mă durea, pulsând de nevoia disperată de a fi împlinită, de a fi cât mai aproape de partenerul nostru.

„Asher, mă omori. Nu mai pot aștepta.” Am gemut, ridicându-mi șoldurile până când fermitatea penisului lui mi-a frecat deschizătura, frecându-mă în micul mănunchi de nervi care mă făcea să văd stele. Te rog... te rog, fute-mă.”