Capitolul 8

Dane

Puteam să o văd în ochii ei. Era la fel de confuză ca mine, dacă nu chiar mai mult. Merge alături de mine, aproape alergând pentru a ține pasul cu mine în timp ce ne îndreptăm spre casă. Privirea ei rămâne în jos, concentrată pe picioarele ei pe măsură ce ne mișcăm.

„Ia loc.” îi spun în timp ce o conduc în birou. Nu ezită așa cum a făcut la Maonshine și ia una dintre scaunele goale. Se așază cu picioarele strânse. Mâneca bluzei îi este trasă peste mâini. Fața îi este aplecată în semn de supunere.